Like this:

Au  fost odata ca niciodata, doua prietene. Ghinionul a facut ca ele sa urmeze aceeasi scoala de calificare profesionala, care scoala ar fi putut contribui la o eventuala promovare. Si s-a dovedit ca socoteala de acasa s-a potrivit cu cea din targ. Mai precis, s-a intamplat ca unitatea respectiva sa scoata la concurs doua posturi vacante ale aceleiasi functii. Bineinteles ca fetele noastre s-au prezentat amandoua la concurs, reusind amandoua.

Trec anii… O alta unitate (care are oarecare legatura cu prima), scoate la concurs un alt post, desi nu mai bun decat actualele, cu perspective insa.

De data aceasta, lasand prietenia la o parte, fetele incep batalia pentru postul respectiv. (Conform fisei acestui post, el nu putea fi ocupat decat prin numire. Ori in Romania, daca nu ai pe cineva acolo sus sa te iubeasca, poti astepta mult si bine numirea).

Bad end pentru personajele noastre… Cand toata lumea era convinsa ca totul s-a aranjat, bomba!  Prin numire, direct de la Bucuresti, pe post soseste un personaj dinafara companiei (nu v-am spus, dar compania respectiva este in restructurare), cu mai putina vechime si experienta in domeniu decat personajele anterioare.

Si pentru ca romanul are multe vorbe de duh, voi incheia tot cu un proverb:” Daca dai, ai” (post).